CAPITOLUL 1

DENUMIRE. SCOPURI. OBIECTIVE GENERALE

Articolul 1

Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură se constituie în virtutea dreptului constituţional la liberă asociere. Ea este o organizaţie de factură democratică, patriotică, aptă să participe la promovarea valorilor civice ale democraţiei şi statului de drept, urmărind realizarea unor obiective de interes general, în condiţiile prevăzute de lege.

Denumirea sa are o dublă semnificaţie: exprimă un omagiu adus marelui savant şi patriot Spiru Haret şi, în acelaşi timp, un mesaj constructiv, voinţa de acţiune şi parteneriat, în conformitate cu Actul constitutiv, pentru desfăşurarea unei ample activităţi educaţionale, ştiinţifice, social-culturale şi de emancipare a vieţii oamenilor.

Simbolul Societăţii îl reprezintă portretul-efigie al învăţatului patriot Spiru Haret, imprimat pe înscrisuri specifice.

Articolul 2

Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură este subiect de drept privat, fără scop patrimonial, înfiinţată de Fundaţia România de Mâine, Universitatea Spiru Haret şi S.C. Mass-Media România de Mâine, care, pe baza Actului constitutiv, îşi consacră cunoştinţele şi efortul pentru realizarea de activităţi educaţionale, ştiinţifice şi socio-culturale în interes general.

Sediul Societăţii se afla în Municipiul Bucureşti, str. Nicolae Iorga, nr.34-36, Sectorul 1.

Articolul 3

Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură este deschisă adeziunii libere a cetăţenilor, a organizaţiilor societăţii civile, propunându-şi să acţioneze pentru dezvoltarea modernă, durabilă a ţării, îndeosebi în domeniile învăţământului, ştiinţei şi culturii, pentru viitorul prosper al poporului român, integrat structurilor europene şi euroatlantice.

Articolul 4

Călăuzită constant de principiile umanismului, Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură îşi întemeiază existenţa şi acţiunea pe valori sociale şi morale fundamentale, cum sunt libertatea, egalitatea şi solidaritatea, ca piloni ai relaţiilor interumane şi ai vieţii sociale, economice şi cultural-educative democratice.

Articolul 5

Prin concepţia umanistă şi activitatea social-educativă democratică pe care le promovează, Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură se adresează celor mai largi categorii sociale, tuturor cetăţenilor care aşează munca, învăţătura şi creativitatea la temelia existenţei sociale şi afirmării lor în comunităţile în care trăiesc. Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură stimulează, în interiorul său şi în întreaga societate, climatul liberei exprimări a opiniilor şi voinţei de acţiune a cetăţenilor, în concordanţă cu principiile democraţiei, pluralismului de opinii şi separaţiei puterilor în stat.

Articolul 6

Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură susţine şi respectă forma republican-democratică de guvernământ, militează pentru apărarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi unităţii statutului român, a integrităţii sale teritoriale.

Articolul 7

În lumina concepţiei umaniste care o călăuzeşte, Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură îşi întemeiază activitatea de ansamblu şi orice demers educaţional, ştiinţific şi social-cultural, pornind de la următoarele principii:

Primordialitatea intereselor naţionale, considerate în lumina valorilor umaniste, ale libertăţii individuale şi colective, ale voinţei şi opţiunii sociale a cetăţenilor, fără nici un fel de discriminare;
Susţinerea rolului activ al statutului naţional într-o societate democratică modernă; consolidarea statutului de drept, ca efect al legilor şi rezultantă a aplicării lor consecvente în toate domeniile;
Afirmarea rolului decisiv al educaţiei, ştiinţei şi culturii, ca factori esenţial ai progresului României, ai creşterii prosperităţii tuturor cetăţenilor ei;
Sprijinirea şi valorificarea creaţiei cultural-ştiinţifice a poporului român, ca preocupare curentă şi de perspectivă;
Consolidarea rolului şi locului bisericii, promovarea credinţei strămoşeşti a ortodoxismului;
Convieţuirea armonioasă şi tolerantă cu alte credinţe sau culte religioase legal existente în România;
Sprijinirea activă, programatică a tineretului, ca potenţial uman, peren de înnoire a ţării;
Recunoaşterea şi afirmarea efectivă a rolului femeilor în societate prin asigurarea condiţiilor pentru participarea lor liberă şi egală la viaţa socială, economică şi culturală;
Respectul neabătut al dreptului la identitate etnică, lingvistică şi culturală al tuturor cetăţenilor ţării;
Convieţuirea liberă şi armonioasă a minorităţilor naţionale; refuzul şi combaterea extremismului de orice natură, a manifestărilor de rasism, şovinism, separatism sau a discriminărilor de orice fel;
Afirmarea unităţii naţiunii române şi a solidarităţii cetăţenilor ţării, prin evidenţierea valorilor comune la care aceştia aderă, împreună cu celelalte naţiuni ale lumii: libertate, democraţie, echitate şi solidaritate, respectul celuilalt şi acceptarea diversităţii;
Sprijinirea procesului complex de integrare a României în structurile europene şi euroatlantice.